Era un copil ca toti ceilalti Traia intr-o lume divina Dar lumea vroia s-o vada la pamant N-avea nici un sens N-avea nici un rost De ce s-a nascut ca sa sufere?! Sufletul ei mic era firav Si pe cat de mic Atat de plin de durere Nu simtea dragoste sau caldura Tot in jurul ei era rece Vedea cum toti cei din jur Se duc , se cearta si distrug totul A crezut ca va primi candva o scapare Dar totul s-a ruinat cand tatal ia murit
Avea 15 ani si simtea Ca a suferit cat pentru intreaga viata Incercand sa scape de suferinta Ce-o omora pe zi ce trecea A pierdut si ultma bucata de fericire Prietenii au lasat-o Familia a si uitat-o Cu suferintza lor inlocuind-o Alti prieteni si-a facut Dar ei falsi erau A inceput sa se ia de droguri , Sa fumeze si sa bea Se simtea pierduta in propriul suflet
O vedeam cum plangea zi de zi Vedeam cum ura si suferinta Inima neagra ii facea Prietenii de alta data a incercat so ajute Dar nici ei nu mai aveau putere So aduca la realitate Viata a aruncato intr-un negru infinit I-a inecat sperantele Intr-o mare de suferinta
Dar un lucru minuscul A readus-o la viata Pana a facut-o sa realizeze Ca e singurul lucru ce-o poate alina Muzica i-a adus sperantele Pierdute in oceanul de probleme I-a aratat caldura Dragostea ce niciodata no aflase
Acum se simte implinita Trecutul e doar o amintire urata Chiar daca a ramas un suflet pustiu E multumita ca poate zbura Spre o speranta , spre lucrul Care la viata a readus-o
_______________________________________ Paharul este psihiatrul meu Iar religia mea este sexul ...
O viata in versuri – poza de (*)JUsT Me(*), in Poems · 33.4KB
_______________________________________ So save your breath,I will not hear... I think I made it very clear... You couldn't hate enough to love... Is that supposed to be enough?...